Fiction Contest - "Alegria"

nezumi · Trimis: 07/12/2008 15:25 Titlul subiectului: Fiction Contest - "Alegria"

Ce aveti de facut: O compunere de minim 750 - maxim 2000 de cuvinte, redactata in engleza sau romana.
Tema: Interpretarea melodiei "Alegria" de la Cirque du Soleil - Trebuie sa creati o poveste care sa transmita cititorului felul sunt percepeti voi aceasta melodie. Versurile sunt in italiana, engleza si spaniola, dar bucatile in italiana si spaniola sunt echivalente cu cele in engleza. Ma intereseaza mai mult dispoziția transmisa de piesa (pentru cine nu stie, titlul inseamna "Veselie"). Nu aveti voie sa folositi versuri in lucrare, fie ele traduse sau nu.
<object width="300" height="110"><param name="movie" value="http://media.imeem.com/m/F_wFzfM-ci/aus=false/"></param><param name="wmode" value="transparent"></param><embed src="http://media.imeem.com/m/F_wFzfM-ci/aus=false/" type="application/x-shockwave-flash" width="300" height="110" wmode="transparent"></embed></object>
Versuri:
Alegria
Come un lampo di vita
Alegria
Come un pazzo gridare
Alegria
Del delittuoso grido
Bella ruggente pena,
Seren
Come la rabbia di amar
Alegria
Come un assalto di gioia

Alegria
I see a spark of life shining
Alegria
I hear a young minstrel sing
Alegria
Beautiful roaring scream
Of joy and sorrow,
So extreme
There is a love in me raging
Alegria
A joyous,
Magical feeling

Alegria
Come un lampo di vita
Alegria
Come un pazzo gridare
Alegria
Del delittuoso grido
Bella ruggente pena,
Seren
Come la rabbia di amar
Alegria
Come un assalto di gioia

Del delittuoso grido
Bella ruggente pena,
Seren
Come la rabbia di amar
Alegria
Come un assalto di gioia

Alegria
Como la luz de la vida
Alegria
Como un payaso que grita
Alegria
Del estupendo grito
De la tristeza loca
Serena
Como la rabia de amar
Alegria
Como un asalto de felicidad

Del estupendo grito
De la tristeza loca
Serena
Como la rabia de amar
Alegria
Como un asalto de felicidad

There is a love in me raging
Alegria
A joyous,
Magical feeling

Inscriere: Trimeti lucrarile in perioada :!:

7-21 decembrie 2008 (ora 23:59) prin [url=http://fairy-fic.myforum.ro/privmsg.php?mode=post&u=25]PM mie[/url] (va rog doar prin PM si nu pe mail sau prin alte parti si mentionati in subiectul mesajului ca este pentru Fiction Contest, caci data trecuta am uitat o lucrare pentru că autorul nu mentionase).
In acest subiect nu se va raspunde pana la postarea lucrarilor.
Daca aveti intrebari sau nelamuriri, puteti sa le puneti la [url=http://fairy-fic.myforum.ro/fiction-contest-comentarii-vt775.html]Fiction Contest - comentarii[/url]
_________________
<center>
"I'll love you forever, Sid."
"You will?"
"Yes, that's the problem."

Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

Citesc: [url=http://fairy-fic.myforum.ro/n-cerc-vt2034.html]În cerc[/url], [url=http://fairy-fic.myforum.ro/flowers-and-silence-18-vt2050.html]Flowers and Silence[/url]
Scriu: [url=http://fairy-fic.myforum.ro/penumbr-18-vt1623.html]Penumbră[/url], [url=http://fairy-fic.myforum.ro/scntei-albastre-vt2112.html]Scântei albastre[/url]
</center>

nezumi · Trimis: 21/12/2008 07:05 Titlul subiectului:

Atentie

Veti vota fiecare lucrare cu note de la 1 la 10 (se accepta ca zecimale doar 0.5). Participantii trebuie sa isi noteze si lucrarile lor, dar notele nu vor fi luate in considerare.
Dupa fiecare nota trebuie adaugat un scurt comentariu la adresa lucrarii, ca sa aratati ca ati citit acea lucrare. Voturile fara comentarii sau cu comentarii din care nu reiese faptul ca ati citit vor fi anulate.
Daca aveti intrebari sau comentarii, puteti sa le puneti [url=http://fairy-fic.myforum.ro/fiction-contest-comentarii-vt775.html]aici[/url].

:!:

A doua lucrare a depasit putin limita de cuvinte, dar va rog nu o depunctati pentru acest lucru.

:!:

Perioada de votare: 21.12.2008-3.01.2009

Lucrarea nr. 1

Douăzeci şi patru de mersuri distincte.

Aş smulge hainele de pe oameni doar pentru a le dezvălui interiorul: suflet, condimente, condamnări.

E 28 decembrie. Mă pregătesc să plec din acest loc ce mi-a găzduit necondiţionat jocul tăcut al copilăriei. Mă duc pe aleile necunoscute ale vieţii, sperând să găsesc un boschetar ce să mă prindă de mână şi să mă conducă în locurile necunoscute. Şi te întrebi ce voi face singură printre atâţia străini? Voi fugi cu Circul mai precis, voi fugi acolo unde pământul devine plat şi raza cercului e doar o linie fină la orizont… Îmi voi trăi viaţa într-un mod haotic, cu păpuşari ce-mi conduc sforile într-un sens claustrofobic.

Deschid uşa de lemn de stejar care opreşte străinii să-mi intre în casă. Bagajul îl târâi după mine, formând astfel un ritm clar, repetitiv. Iau inițialul taxi galben ce-mi iese în cale şi îi indic strada Ploşniţei, numărul 25. Străzile sunt libere, bate vântul printre coşuri de gunoi şi sticle de vodkă sparte.

Domnul taximetrist se opreşte la fix în faţa porţii gri închis. Cuvântul “ Circus “ e gravat pe componentă exterioară a porţii cu nişte litere mari, de mână, vişinii, dar scorojite de neîndurătorul timp. Bat de trei ori, e semnalul standard. Domnişoara Painlett îmi deschide poarta şi mă pofteşte înăuntru, însoţind gestul cu zâmbetul său dulce, caracteristic.

- Mulţumesc! M-am hotărat… am venit să rămân, bineînţeles, dacă slujba este încă valabilă.
- Desigur, domnişoară… Sunt nespus de bucuroasă că v-aţi hotărât să vă alăturaâi colectivului nostru. Am înţeles că sunteţi o adevărată devoratoare de artă… Cu puţin ajutor prezenţa dumneavoastră în Circ va deveni indispensabilă. Vă rog să mă urmaţi, domnişoară Smith, să vă prezint camera dumneavoastră.

Layla Painlett mă conduce printr-un coridor strâmt, construit ca pentru pitici afoni. Camera mea e undeva pe stânga, chiar la capătul culoarului. E o cameră minusculă, cu o singură fereastră, o chiuvetă şi un pat aşezat conform celor mai noi reguli feng-shui. Oameni devotaţi circarii aceştia.

Noaptea aceasta de iarnă îmi împunge sufletul. Remuşcări? De moment. Am părăsit oamenii pentru a duce o viaţă de pribeag artistic, ce pare îm situație doar să distreze populaţia. Dar e mai mult. Ştiu asta, am arta proiectată pe encefal, pe peretele venelor, în ventricule, cred că-mi înfăşoară tot corpul fără să ştiu. Poate mama m-a născut într-un muzeu, sau la o piesă de teatru. Trag perdelele. Sting şi lumânarea modestă şi mă bag în pat. E un frig ciudat, ademenitor, cu tentă mortuară. E timpul să închid ochii, poate îmi vei asculta visele…

Dimineaţa devreme. Cocoşii Laylei urlă chiar la fereastra mea şi e doar ora cinci.

- Trezirea fetiţo! Noi aici nu dormim, avem mult de exersat, mai ales că talentele tale sunt momentan egale cu zero.

O doamnă ursuză mă scoală într-un mod neprietenos, tăindu-mi avântul în întâia mea zi aici. Mă conduce la cantină. Toţi membrii Circului sunt aici. Toţi acei oameni îmbrăcaţi de obicei în costume sclipitoare, oameni ce strălucesc pe scenă, graţie, talent, entuziasm, toate adunate iî nişte chipuri morbide ce consumă o mâncare imposibilă. Un mascul tânăr îmi aruncă o privire resemnată. Mă aşez singură în faţa unei farfurii nesfârşite cu mâncare…

Timpul trece repede. Layla mă anunţă că e timpul pentru exerciţii. Spectacolul final se apropie, iar eu sunt doar o biată începătoare în această viaţă de noapte. Tango nebun, un ardei iute ce-mi conduce ritmurile de om pasional, trapezul, trambulina, soția cu barbă, trei clovni nebuni ce-mi rostogolesc căpăţâna blondă într-o lume a glumelor şi a zâmbetelor false. Funii înfăşurate în jurul grumazurilor ce se chinuie să articuleze cuvinte, spectacol, o cortină trasă peste adevăratele personalităţi ale oamenilor prezenţi aici.

Mi-e dor de oameni adevărati. Aici toţi au măşti. Nişte marionete controlate din umbră de către directorul Circului. Măşti colorate, altele intrate la apă, peruci, ochi falşi. A trecut abia o zi. Poimâine e spectacolul, iar eu încă nu ştiu dacă voi fi doar un observator din umbră sau mă voi implica într-un mod. Mă culc, pentru a doua oară în acest pat de om muribund. Mă simt ca un orb ce rătăceşte într-o lume a culorilor. Oare am căutat fericirea într-un loc potrivit, oare Circul va deveni vreodată o parte integrantă din viaţa mea? Şi totuşi… e prea curând, e prea puţin, e prea firav totul.

O altă dimineaţă devreme: trei bătăi în uşă şi un ceai alături soțul misterios. Un gust amar şi o discuţie senilă. “ Îmi dai te rog zahărul? “ “ N-am zahăr azi. E ziua privat de zahăr. “ “ Ah, bine atunci. Vom bea ceaiul cu sare. “ Imaturitate? Aceşti oameni ai scenei mă uimesc tot mai mult. Am auzit pe la colţuri zvonuri despre viaţa Laylei. Cum că ar fi fost încurcată cu şeful Circului şi au un copil. Cine e? Daca e? Nu ştiu. Doar zvonuri într-o clepsidră închisă a timpului.

Am învăţat să fac câteva scamatorii cu o eşarfă roşie. Ironia face ca ele să-mi iasă doar dacă eşarfa posedă această demonică nuanţă. Citeam amuzamentul pe buzele tuturor, dar nu mă deranjează. Aici nu caut înţelegerea oamenilor, ci doar pâlnia ce filtrează arta din interiorul lor. Am ieşit afară pentru o oră. Am bătut două străzi cunoscute cu o pungă de Viva! în mână, laolaltă cu Layla, doamna ursuză şi partenerul misterios. Erau îmbrăcaţi în genul anilor vechi, corset, rochie cu jupon, iar toţi trecătorii inculţi ne studiau cu o uimire dubioasă. “ Uite mami! Sunt de la Circ! “ M-am simţit ciudat, ca un animăluţ expus într-o cuşcă lipsit de cheie.

Apoi a venit din nou somnul binefăcător pe parcursul căruia mă deconectez din această lume noua şi controversată. Vise încleştate, o scenă în flăcări, oamenii ţipă după ajutorul unei divinităţi trecătoare. Coşmar consumat încet, ca un trabuc de ciocolată, până când răsăritul ne usucă sudoarea de pe frunte. Dama aceea încruntată mă scoală din nou. E dimineaţa spectacolului. Marele spectacol pe aceste tărâmuri socialiste. “ Circul “ e deschis oficial publicului.

Costumele sunt îngrămădite în timp ce toată mulțimea se agită pentru a se schimba. Bărbatul misterios îmi face un semn. Îl urmez. Mă conduce la o nişă secretă. O deschide. Înăuntru se află o rochie nouă, suspectă aş putea spune. Un corset albastru şi o rochie neagră, scurtă, cu jupoane suprapuse. Îmi face semne. Un limbaj al trupului. “ Poart-o! “ Îi urmez sfatul. Şi aşa rolul meu în această poveste este unul deosebit de episodic. Muzica începe cu un acord uşor. Publicul e aşezat strategic în sală. Dama ursuză şi Layla sunt în spatele meu.

“ E mersul lucrurilor, atunci când nimic altceva nu pare să mai funcţioneze corect. E speranţa din ochii tăi, fato! Simte-o, mănâc-o, trăieşte-o. Lumea nu ţi-o poate răpi, nici cele mai acerbe crime, nici cele mai ipocrite inimi nu-ţi pot fura comoara interiorului. Şi poate te-ntrebi unde e cheia. Eu mă întreb de ce ai venit aici. Vrei să scapi de viaţă? Vrei să ignori oamenii, trecutul, semnele? Ele sunt şi aici, şi în copacul de peste drum, sunt în absolut orice lucru mic care îţi captează cristalinul şi creierul adormit.

Şi nu sunt toţi ochii ce te-au făcut să-ti mai tai din speranţă doar o amintire? Nu sunt ei doar vorbe pe o hârtie, un nerv tocit, un spectacol de păpuşi murdare? Puritatea nu ţi-o poate fura nici societatea şi nici o mentalitate realistă. Pentru că eşti tu. Şi ceea ce eşti tu persistă mereu acolo. Circul e un organism de sine stătător. E o familie, o stare, un blestem, uneori o binecuvântare. Circul îţi domoleşte bucuria, amplificând-o atunci când nu te aştepţi. Şi-ţi devorezi unghiile cu o foame după dragoste? Dar nu e ea în faţa ta? Nu e o amprentă pe obrazul Creatorului? De ce nu o atingi? De ce nu o laşi să-ţi intre in rădăcinile sufletului? “

Şi sunt eu un simplu membru integrant al Circului? Poate sunt stomacul, poate inima. Poate sunt fericirea şi dansul de om nebun în mijlocul scenei. Rochia mea se dezintegrează. Părul meu, fiinţa mea. Şi damnatul meu pitic de interior îmi smulge funiile, mă lasă să fiu liberă. Bărbatul misterios se apropie de mine.

“ Circul e un joc de-a demiurgul! “

Construieşte excluzând frică. Cărămizile sunt din carton, oamenii sunt din paie.

Şi-mi întorc busola, bagajele, oamenii. Mă întorc. Dar Circul e aici. Sunt mereu o fată cu un cordon ombilical ce mă uneşte cu un desen efemer al fericirii.

Lucrarea nr. 2

Era o zi parfumata de fum de tigara, Canepa Indiana… mirosea a siringa, putin sange. O zi parfumata cu rasete disperate, radeam fara pretext dar nu aveam motive nici pentru consumul de droguri.
Motive sunt alea pe care le bagi atunci cand te droghezi dar ai zis ca te lasi si le folosesti prea des. Prea des, adevarat. Nu am fost d-acord cu egoismul statului prin care ne-a negat dreptul la consumul liber.
“-Vreau LSD.” si smuceste geanta mea de pe canapeau imbacsita cu stropi de alcool si scrum de tigara.
Il privesc dar ii vad buzele miscandu-se, sunetul il aud mai tarziu. Ma las pe spate dand ocazia podelei sa-mi imbolnaveasca rinichii si asa distrusi. Emancipata imi arunc bratele peste picioarele lui. Ca un carlig imi ancorez unghiile in pantalonii lui pe care ii trag de pe el in incercarea mea disperata de a ma ridica. Isi priveste boxerii si eu ii privesc penisul intarit … radem amandoi si el imi prinde amandoua bratele tragandu-ma peste el.
Zambesc pervers si oricat de mult am fi vrut amandoi sa face dragoste, eram prea sparti sa reusim asta. Imi aminteam vag de o replica de a lui. “Vreau sa tragem un cui impreuna”. Stiu ca il priveam ciudat atunci prin web-cam. Nu il intelegeam si nici nu prea aveam vointa sa o fac. Stiu ca ma atragea capul lui chelit intentionat, ma atragea ciocul lui, ma atragea modul in care zicea ‘’da’’ lung si apasat cand raspundea la telefon.
Prima noastra intalnire a fost cea mai amuzanta dintre toate. Noi spunea ca ne place,, ne placeam de doua luni dar nu ne vazusem niciodata live. Ramasese blocat privindu-ma dupa ce coborase lejer din autobus. Facusem exact asa cum i-am promis, l-am prins de mana, i-am spus “Te plac.” … l-am sarutat si de atunci l-am tras dupa mine.
Acum privesc inapoi … ma amuz de banalitatea primelor discutii si de gravitatea urmarilor penultimelor discutii.
Eram visul lui devenit realitate. Stiam ca modul lui de a isi traii viata avea de gand sa-mi polueze omul cult care sunt, pardon, eram. Eu, viitoare scriitoare, viitoare inovatoare a stilului romanesc de a face Underground… La inceput am întrebuințat modul lui de viata pentru a scrie ca mai apoi sa vreau sa intru in dermă personajelor drogate si disperate despre care scriam.
Am inceput prima data cu o sticla de Rofedex, am baut-o fricoasa la o prietena de a mea. Inainte sa-mi iau doza i-am spus “ Incuie usa si indiferent ce s-ar intampla nu ma lasa sa ies ori sa ma arunc pe geam”. Nu stiam eu ce avea sa fie, cum avea sa fie. Am inghitit rapid siropul de tuse si m-am lasat pe patul dur al Laviniei.
Stiu doar ca radeam prea mult la putinul pe care Lavinia reusea sa-mi spuna. Gustul era prea dulce, gust de caise. Ma apucat putina greata din cauza asta dar a trecut. Timp de jumatate de ora Lavinia ma intreba disperata daca simt ceva, daca se intampla ceva. Eu priveam tavanul, apoi o priveam urat pe Lavinia gandindu-ma ca am fost pacalita de “el” si ca totul a fost o gluma proasta ale carei urmari este doar o dispoziție de voma. La un clipă dat a inceput sa ma manance pielea, credeam ca a dat lepra in mine ori stiu si eu ce reactii adverse. M-am inrosit in obraji mai rau ca o tomata in zilele cu soare. Ete na’. Ameteala? Da de unde, mai consumasem eu alcool dar in nici un caz nu am ametit, ori cel putin, nu chiar atunci.
Hiperactivitate. Vroiam sa ies afara, sa o imbratisez si sa o abuzez sexual pe Lavinia findca eram sigura ca nu avea de gand sa faca dragoste cu mine de buna voie. Nu aveam organele necesare ca sa o satisfac dar puteam eu sa improvizez ceva. Noroc ca mi-am inchis ochii cand a incuiat usa de la camera ei findca altfel, o disecam pana si pe ea daca asta aveam sa gasesc cheia in interiorul ei.
“Hopa!” am zis cand fiecare pas era facut parca pe un norisor pneumatic, simteam ca aveam sa cad de pe acel norisor si toate astea findca simtul gravitatiei imi mergea aiurea. La naiba cu mecanismele din Romania. Gandurile imi erau incurcate rau de tot, da’ rau de tot … nu mai stiam daca vreau sa o abuzez sexual pe Lavinia ori aveam sa o intreb elegant sperand sa ma serveasca ca o dama de companie bine dresata dar ea nu era asa ceva.
O vedeam cum se misca si ma vedeam si pe mine incercand sa-I prind trunchiul ei frumos profilat de se juca “ma-ta prinsa” prin camera. Tin minte ca am injurat-o confuza de toate formele si umbrele pe care doar eu le vedeam. Nenorocire.
Ma cuprins o caldura din aia, ce ma facut sa ma dezbrac, ironia sortie e ca desi pana la urma am ramas doar in chiloti si sutien, tot acest tablou nu a provocat-o pe Lavinia indeajuns sa vrea sa faca dragoste cu mine. Ce frumoasa imi parea ea asa, speriata putin de fata ce era gata sa faca pe nudista in camera ei. Toate bune si frumoasa pana chiar pe bune “Nenorocire” si desi era “Nenorocire” eu radeam neintelegand desi atunci ziceam ca e nenorocire si acum zic ca a fost nenorocire. Nu imi parea nenorocire dar ziceam ca e nenorocire.
Ii era frica pentru mine insa mai frica i-a fost atunci cand o dara subtire de nas ca un vierme aurolac mi-a iesit din nas, curgea defapt. Disperarea ei aproape ma costat libertatea findca insista disperata sa sune la salvare insa i-am spus “Dintr-un Rofe nu se moare”. Dar daca acum stau sa ma gandesc, in toata afacerea cu Rofedexul nu a fost nici macar un miligram illegal findca Rofedexul este un produs oferit fara retete in farmacii. Si nici nu este interzis prin lege ori ceva. Asa ca, fara impresii!
Peste cateva saptamani coincidenta a facut sa aud la stiri ca un tanar a murit in urma consumului a patru sticlute de Rofedex. Asta ma speriat putin insa reprivindu-ma si vazandu-ma intreaga am zambit si am iesit afara din casa plimbandu-ma pe strazi in cunoscuta mea vanatoare dupa personaje.
Coincidenta a facut sa il intalnesc pe “el” al carui nume nu vreau sa-l precizez. Ma prinde de brat si ma trage catre sine, imi saruta salbatic buza de jos si atunci a facut-o. “Vrei sa bagam un cui impreuna?”. Jocul meu de-a drogurile avea sa fie dus la un alt nivel, era ca in frageda copilarie cand jocurile 2D erau inca o noutate si nu reuseam sa trec la nivelul noua, atunci am chemat un coleg ce se pricepea mai bine decat mine la jocurile computerizate sa ma treaca nivelul. Asa era si cu acest “el” care defapt imi facea o favoare. Ma ajuta sa avansez. Halal avans.
“-Unde mergem?”
“-Hai la mine, sunt solitar acasa.”
Pe atunci cand inca eram treaza ma gandeam ce amuzant ar fi ca din toata nebunia aia sa se trezeasca el cu dorinta de a face dragoste cu mine, sa schimb rolurile cu rolul pe care Lavinia nu il avuse defapt, dar stiu eu cate tablouri fara rame in care eu si ea… Ahm, da.
Ma ține de mana si parea sa ma traga dupa el pe strazi intunecate, laminate doar de tigara din care tragea, ce magic parea fumul ce se pierdea in lumina vreunui bec de stalp. O data ajunsi in fata casei lui, se cauta prin buzunare dupa cheie, un caine mare ne intampina si desi era infricosator sare cu cele două labe gigantice pe geaca mea neagra, larga.
“-Te place. rade incercand sa indeparteze urmele de praf maro lasate de asaltul cainelui. Nu e singurul. continua el.”
Zambesc intelegand aluzia la faptul ca e o posibilitate sa facem totusi dragoste. Dar oare noi ne iubeam cu adevarat? Findca daca nu atunci noi nu aveam sa facem dragoste… aveam sa facem sex. Eee, e prea complicat ca sa mai gandesc acum. Intru dupa el intr-o sufragerie mare. Ma ia in brate si ma urca scarile. Da, cu siguranta aveam sa facem dragoste. Deschide stangaci cu mana usa camerei lui incercand totusi sa nu ma scape. Toate astea ma facea sa cred ca poate sunt singura ori printre primele care intrau in modul in asta in viata lui, in patul lui.
Ma aseaza pe pat lasandu-ma usor si lasandu-mi buzele lui peste ale mele, usor miscandu-le, lasandu-mi senzatia limbii lui umede in cavitatea mea bucala.
“-Stai aici, asteapta numai putin.”
“-Unde as putea sa plec? zambesc amuzata”
Ma intind prin cearceaful, ciudat, negru. Ma lungeam dandu-mi singura impresia ca el este deasupra mea. Cand intra in camera il vad cu o cutie de pizza si o punga de Fornetti.
“-Cina si desert. zambeste bucuros in timp ce pune cutia cu pizza pe birou si punga de fornetti peste ea.”
“-Eu vreau doar desert. spun cu o fata dulce de fetita mofturoasa.”
“-Desert nu luam nici unul pentru un moment. Dupa ce fumam, atunci o sa ai o pofta adevarata de dulce. Dar … sti ce, serveste-te ca o sa mergem sa mai cumparam de la non-stop.”
“-Faci tu asta pentru mine? spun insfacand punga de pe cutie si fugind in pat.”
“-Smechera mai esti. si se arunca pe pat langa mine.”
Isi pune mana peste talia mea, imbratisandu-mi corpul firav si asfixandu-l cu greutatea corpului lui. La un moment dat, nu pot sa precizez dupa cat timp, isi dezlipeste buzele de ale mele si trage sertarul noptierei patului ce parea sa incomodeze intreaga camera prin prezenta culorii ei verzui care intra in contrast cu celelalte colorații inchise ale camerei cu care fusese decorate. Placut dar demoralizator, daca as fi avut vreo depresie si as fi intrat in camera respective, as fi batut si un cuier in tavan numai sa-mi pun capat vietii. Ori as inghitii o cutie plina cu somnifere privind in dezgust spre maroul inchis al peretilor, asteptand acea intetosare graduala a privirii… asteptand somnul cel de veci.
Nu inteleg de ce m-am gandit la moarte. De ce? Eram fericita atunci, ma simteam bine sub greutatea trunchiului lui, eram fericita in bratele lui. Revenind la gestul lui, la trasul sertarului ma refer. Scoate de acolo o tigara facuta manual. O priveste cu ochii sclipind, se aseaza in genunchi pe pat langa mine si se cauta prin buzunare dupa o bricheta.O aprinde si trage repede pofticios in piept. Se inneaca putin, lucru care mi sa parut ciudat apoi mi-o intinde mie. O pun in gura direct, fara ezitari si trag adanc.
“-Tine-n piept! se repezeste la mine.”
Il privesc ciudat dar intelegeam ce zicea, si ma chinui sa tin fumul de un gust ciudat in piept. Dar il scap, ca de pildă un copil scapa un balon plin cu heliu. Eram la fel de fascinate de ridicarea lui spre tavan incat un ghiont nu a fost de ajuns sa-mi readuca atentia asupra acestei tigari mai unice pe care “el” mi-o intinde dupa ce trage doua fumuri din ea.
Din nou, credeam ca va trebuii sa astept jumatate de ora ca sa ma “sparg” cum s-ar zice. Dar privirea mi sa distorsionat timp de cateva secunde apoi o pofta de ras, un amuzament exagerat ma insotea in perioada respectiva. Momentul parea un element inexistent. Asta in timp ce mainile lui incepeau sa ma dezbrace, asta in timp ce corpului meu incepea sa ii placa. Trageam inca un fum si il priveam cu ardoare.
Goala de la bust in sus ma gaseam sub semnul lui, acesta trage un fum din tigara si putinul pe care din egoism il arunca afara, il sufla pe abdomenul meu gol, Ma gadilea usor, zambeam. Acesta imi intinde tigara aproape punandu-mi-o in gura. O i-au intr-un gest aproximativ artistic, o pun in gura si trag de doua ori consecutiv. Invatasem trucul. Tineam in piept pana aproape de sufocare. El isi repeta trucul din nou, trage si el doua fumuri consecutiv si putinul fum pe care il elimina afara il arunca din nou pe abdomenul meu gol. Acesta se loveste de pielea bronzata neuniform, facandu-si loc printre sani asa cum ceata penetreaza muntii si se imprastie precum o molima pe fiecarea creasta.
“El”… cat de mult il iubeam in momentele alea. Mainile lui imi desfac cureaua ce-mi sustinea pantalonii cu doua marimi mai mari. Desface cu o singura mana nasturele, apoi fermuarul. Privea nudul ce poza in fata lui ca si cum ar fi descoperit America. Zambeam si el zambea si poate faptul ca intentionam sa facem dragoste a cam retezat din efectul tigarii. Ori poate la intetit, la facut mai proeminent.
Il insoteam in nebunie, il imbratisam in fum. Eram pe atunci confuza… ba nu, mai sigura ca atunci nu fusesem niciodata. Daca eram de un lucru sigura, era de întâiul “te iubesc” pe care mi l-a spus in seara aia si atunci am conceput ca atunci cand e spart, spune lucrurilor pe nume. Doar atunci priveam amandoi tavanul vazand dincolo de universal in care ne aflat, doar atunci visam la copii, la familie. Doar atunci paream cu adevarat fericiti.
Zambeam in timp ce ametit incerca sa-mi traga pantalonii jos de pe picioare, nu cooperam o perioada findca ma amuza dorinta lui arzatoare de a ma avea. El se dezbraca singur, asta vroiam, vroiam sa primesc totul pe tava, avea sa fie prima mea experienta sexuala, inceputul vietii mele sexuale. Dar nu se dezbraca grabit, nu se dezbraca disperat ci a lasat sa vina totul de la sine.
Nici acum nu stiu cum sa intamplat si nu sunt sigura daca intreaga experienta a fost mirificata din cauza starii de euforie ce se zbatea in carcasa mea. Atingerile pareau sincronizate, fix cand credeam ca am sa imi revin din delir, ma atingea din nou, ma iubea din nou, intra din nou. Era totul atat de inexplicabil, atat de moriboland, atat de extreme, atat de frumos.
“Sunt visul tau devenit realitate.”. Stiam asta si imi repetam asta, ma iubea pentru asta, in final ii indeplinisem dorinta. Dar nu o spun ca si cum eu nu as fi vrut caci in final, a fost si dorinta mea.
Noaptea a trecut pe nesimtite, caleasca mea sa transformat intr-un dovleac si rochia sfasiata era pe undeva pe podea. O durere de cap se instalase in craniul meu dar nu conta, printul meu din basm sforaia pe rupte. Trag peste nudul meu bluza lui ce-mi venea pana la genunchi, deschid cutia cu pizza de care nu ne atinsesem si o mananc pe toata. Incerc sa nu fac prea mult zgomot in timp ce caut pe sub hainele de pe jos punga cu Fornetti.
Iau o bucata pe care o mananc repede, era adevarat, aveam o pofta nebuna de ceva dulce dar Fornetti de visine, nu era chiar preferata mea. Cobor in bucatarie in speranta unui tort de ciocolata gigantic in frigider dar nu gasesc decat un borcan cu miere de albine. Improvizez, o felie cu unt si miere. O mananc pofticioasa, ca si cum nu as fi mancat de un secol apoi se aude soneria casei. Pasesc pe varful degetor si vad postasul. Deschid usa si acesta ma priveste fermecat evident. Eram toata strofocata, cu machiajul intins, eram cu adevarat fermecatoare.
“-Alocatia.”
Da, eram minori amandoi.
“-Pot sa o iau eu? El doarme si nu as vrea sa il trezesc.”
“-Am nevoie de buletinul lui.”
“-Nu cred ca pot sa va servesc cu codul numeric personal. Habar nu am unde si-a pus portofelul.”
“-Atunci vi-l dau dumneavostra. si imi zambeste.”
Astept sa numere cei patruzeci de lei nenorociti pe care ii iau cu calm, zic “la revedere” si inchid usa. Urc scarile si intru in camera unde el se intindea in pat, lungindu-si tot corpul.
“-Cum ai dormit? il intreb in timp ce-I arunc banii pe pat.”
“-Ca un capac de canalizare. Tu?”
“-Asta-i de bine nu? il privesc vizibil ingrijorata.”
“-Haide aici. imi intinde mana.”
O iau, si ma trage pe pat langa el, isi pune din nou buzele peste ale mele si se opreste pentru a zambii asa cum o face doar el.
“-Acu ai inteles? ma intreaba in timp ce se joaca cu degetele mainii mele.”
“-Clar ca apa canalizarii de la care provii.”
“-Te iubesc. si ma priveste cu atata dragoste, cu ochii sclipind ca dupa o betie crunta.”
“-Credeam ca spui asta doar cand esti spart.”
“-Ei bine, spun asta doar cand o simt.”
Asta intamplandu-se cu un an in urma. E ciudat cate lucruri poti sa iti reamintesti in nici doua secunde cat el incearca sa-si gaseasca putere sa ma traga peste el astfel incat sa faca dragoste cu mine. Nu mai era la fel de breaz ca in “tineretile” lui, mai ales ca acum nu a consumat doar canepa ci si intravenos. Sa complicat treaba.
Dar revenind la “spun asta doar cand o simt” … Cum Dumnzeu sa nu te dea o replica din asta pe spate? Simplitatea lui o iubeam, putinele cuvinte pe care le spunea, putine dar serioase, putine dar adevarate.
Revenind asupra acestei realitati, cea de acum, cea cu boxerii si LSD-ul. Stiam ca un cui tras din cand in cand a devenit o priza injectata din cand in cand, o priza injectata din cand in cand a devenit o priza aproape zilnica, plus cuiele … Totul sa complicat si poate faptul ca totul sa complicat, strica frumusetea simplitatii de alta data.
Nu mai avea nici vlaga, nici putere. Imi scapa bratele si alunec usor inapoi pe podeaua pe care simteam ca merit sa stau. Ii asez amandoua picioarele pe coltar si plec in dormitor sa-I duc o patura. O pun peste el si il privesc nestiind ce anume sa fac.
Imi i-au geanta din care scot un carnetul cu bilete adezive. Nu stiam ce sa scriu, nu stiam de ce fac ceea ce fac. Intr-un final ating cu varful pixului foaia galbena.
“ Nu mai iti pot impartasii aceasta Alegria.”.
_________________
<center>
"I'll love you forever, Sid."
"You will?"
"Yes, that's the problem."

Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

Citesc: [url=http://fairy-fic.myforum.ro/n-cerc-vt2034.html]În cerc[/url], [url=http://fairy-fic.myforum.ro/flowers-and-silence-18-vt2050.html]Flowers and Silence[/url]
Scriu: [url=http://fairy-fic.myforum.ro/penumbr-18-vt1623.html]Penumbră[/url], [url=http://fairy-fic.myforum.ro/scntei-albastre-vt2112.html]Scântei albastre[/url]
</center>

Madam Q's · Trimis: 21/12/2008 15:25 Titlul subiectului:

Lucrarea 1

Truth's Lie. · Trimis: 22/12/2008 00:27 Titlul subiectului:

Lucarea nr1
E o lucrare îndeajuns de complexa intr`adevar dar nu ma atrage foarte mult pentru ca este o tema cam prea complicata pentru spatiul asta, mi`ar fi placut daca ai fi descris si emotiile ei si tot ceea ce s`a intamplat cu adevarat. Si ai adus deseori aminte despre cuvinte ce provin din neurostiinte in general si nu dau prea bine intro lucrare literare, oricum ai muncit la ea. Ce mi` a placut? Scrisa extrem natural:X Nu ai venit cu niste cuvinte pompoase care sa incarce textul, a fpst nespus de natural modul de a scrie. Teribil de dragut a fost, dar nu mi`a placut ca in unele locuri am avut impresia ca ai cam trecut in fuga, dar e o lucrare cumplit de buna. Mai ales ca ea si`a dorit in cele din urma sa plece, asta da :love:

Nu stiu insa... nu mi`a placut atat de mult incat sa ii dau 10, dar pentru sfarsitul ala am decis sa`ti acord nota maxima. Felicitari!
Nota : 10

Lucrarea numarul 2:
Cum a zis saga mai sus, sunt niste exprimari probabil intentionat incooerente si de asemenea niste fraze cam... neadecvate pentru contextul prozei. E o tema interesanta si mi`a placut modul in care ai descris sentimentele, dar nu m`a atras cu nimic si ai numeroase greseli de tastare si din cauza asta am avut impresia ca ai scriso in graaba, povestea imi place .
Nota : 8
_________________
readin': ashtray heart, 9 crimes, ,burns si tu no vuelves ...; paideia: pamant

Plecata.
Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

Mistalee · Trimis: 24/12/2008 09:47 Titlul subiectului:

Lucrare Nr. 1

Imi place mult, mi se pare completa. Are si figuri de stil si cuvinte utilizate cu sensul lor corect, putin umor negru. E chiar elaborata si delimitata in paragrafe clare.

Anne Marie. · Trimis: 03/01/2009 01:12 Titlul subiectului:

Lucrarea numarul 1: 9.5

Imi place cum decurg lucrurile, totul e cursiv si frumos... titlul mi-a atras din întâia atentia si nici continutul nu s-a lasat mai prejos. circul chiar ma duce cu gandul la versurile melodiei puse, deci e total potrivita compunerea titlului. descrierile sunt extrem de frumoase ^^ componentă cu demiurgul m-a dus cu gandul la Cioran :lol:

dar o singura chestie... ideea mi se pare foarte inspirata din Kaleido Star, pana si numele `Layla` si barbatul misterios ma duce cu gandul la Yuri. Oricum e o altfel de abordare, dar nu prea mi-a placut sfarsitul... nu stiu de ce:-?? nu e nimic gresit la el, dar acum gusturile difera.

Lucrarea numarul 2: 7

imi pare rau daca te jignesc cu nota asta... dar personal nu mi-a placut de loc pentru ca :
1 ) Sunt o gramada de greseli, nu numai de exprimare, ci si de gramatica... mai ales ortograme care se invata totusi in clasa a IIa si e rusinos sa le gresesti
2 ) Sunt multe detalii in plus, care au lungit prea mult povestea... gen aia cu Lavinia care a fost complet enervant cum in vreo 10 randuri e repetat ca ea e beata si vrea sa o --- :-|

si cea cu catelul si alocatia, nu isi au locul... e de umplutura , stiu... dar a iesit o lalaiala
3 ) Mi se pare ca nu se potriveste temei. Droguri? Totusi tema se numeste `fericire`... drogurile aduc placere, nu fericire. Nu mi se pare deloc adecvat.
sper ca (,) cu astea am spus totul rezumativ si mi-am argumentat cum trebuie nota mica.
_________________
<center> Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

</center>

Ariana · Trimis: 03/01/2009 12:42 Titlul subiectului:

Lucrarea nr 1: 10
In primul rand, felicitari! Chiar mi-a placut nespus de mult lucrarea si ai descris impecabil. :love:

Sunt pe ici pe colo cateva greseli de tastare -daca nu ma insel sunt doua-, dar nu conteaza.
Ideea de circ, cum a spus si anna se potriveste foarte mult cu melodia; iar sfarsitul a fost genial. :love:

Lucrarea nr 2: 8.5
A fost frumoasa povestea, dar din nou subscriu la ce a spus anna, nu mi se pare ca are legatura cu tema in sine. Si sunt cam multe greseli si detalii inutile. A fost cam lung textul si sincer m-a cam plictisit. Poate ca daca nu erau acele detalii care nu-si aveau rostul ar fi fost mai ok.
Este adevarat ca ai prezentat totul dintr-o perspectiva mai originala , sa zic asa.
Mi-a placut mult fraza asta:
“-Te iubesc. si ma priveste cu atata dragoste, cu ochii sclipind ca dupa o betie crunta.”
“-Credeam ca spui asta doar cand esti spart.”
Chiar m-a facut sa rad. =))

Lulu · Trimis: 03/01/2009 22:04 Titlul subiectului:

Lucrarea nr 1 - 10

Ooh , mi-a placut foarte mult . Intr-adevar , tema circului se potriveste magistral cu melodia . Descrierile sunt asa frumoase , felicitari !

Lucrarea nr 2 - 8
Nu se potriveste tocmai cu tema . Drogurile nu dau niciodata fericire , doar aparente . Ideea asa a fost buna , dar poate pentru altceva . Plus ca ar trebui modificata . Ai repetat teribil de mult cuvinte intr-un interval relativ redus , asa cum a subliniat DeVille , si lucrurile astea se observa .
_________________
citesc: harry potter si misterul gemenilor, no need to pretend

nezumi · Trimis: 04/01/2009 09:41 Titlul subiectului:

Clasamentul final:

1. Lucrarea nr 1 (Andrada) - 9.92
2. Lucrarea nr 2 (saga_alex) - 8.10

Felicitari fetelor! :clap:

Andrada, ti-am pus topicul de proza la Important.

Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

_________________
<center>
"I'll love you forever, Sid."
"You will?"
"Yes, that's the problem."

Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

Citesc: [url=http://fairy-fic.myforum.ro/n-cerc-vt2034.html]În cerc[/url], [url=http://fairy-fic.myforum.ro/flowers-and-silence-18-vt2050.html]Flowers and Silence[/url]
Scriu: [url=http://fairy-fic.myforum.ro/penumbr-18-vt1623.html]Penumbră[/url], [url=http://fairy-fic.myforum.ro/scntei-albastre-vt2112.html]Scântei albastre[/url]
</center>

shoricik_aly · Trimis: 04/01/2009 16:40 Titlul subiectului:

Felicitari fetelor! De data asta n-am mai avut timp sa comentez si imi pare rau. Andrada, felicitari, inca odata [parca ai mai castigat un concurs de proza:-?] pentru ca ai castigat.
_________________
Taste the salt you breathed

Citesc: "Absinth", "Above and beyond", "Paidea: Pământ","Penumbră", "Red and Gold"

[url=http://fairy-fic.myforum.ro/1-vt1389.html?start=0]The Heartless[/url]

vera bera · Trimis: 04/01/2009 18:36 Titlul subiectului:

ohh, n-am avut timp sa dau si eu note si... oricum, felicitari :* mi-a placut tema asta dar...
bravo amandoua;
_________________
<center> Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

</center>

Ariana · Trimis: 04/01/2009 18:39 Titlul subiectului:

felicitaaari :love:

Anne Marie. · Trimis: 04/01/2009 18:47 Titlul subiectului:

bravo fetelor :kissing2:

_________________
<center> Fiction Contest - "Alegria" Fiction Contest - "Alegria"

</center>

Andrada · *fairy* Data inscrierii: 17/Iul/2007 Mesaje: 374

thanks everybody... felicitari saga_alex
_________________
Ma plouă pe aripi şi mă scufund în somnifer
Absentă de la lecţia despre cum se ucide
Cu amortizare sentimentul nedescris
Nu ştiai? Plouă, şi e în tăcere ascuns sensul.